Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București intenționează să înființeze un institut de genomică, care ar permite realizarea de cercetare la nivel înalt în România și formarea de specialiști, ceea ce ar aduce beneficii importante pacienților și medicilor, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul universității, în emisiunea 360MEDICAL, difuzată la postul B1 TV.
Primii pași pentru înființarea acestui institut de top au fost deja făcuți, inclusiv aprobarea unei hotărâri de guvern în acest an.
“Am demarat un proiect de înființare a unui institut de genomică în structura universității. Am reușit, după eforturi, să iasă și o hotărâre de guvern pentru înființarea acestui institut. Urmează să îl operaționalizăm, iar aici trebuie să vedem cum găsim banii necesari”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF “Carol Davila” din București, în cadrul emisiunii.
“Vom putea face în viitor nu numai determinări de genom, ci și pregăti cadre în acest domeniu, putem pregăti studenții. Ar putea fi foarte multe rezultate favorabile din operaționalizarea acestui institut”, a completat rectorul UMF “Carol Davila”.
Institut de genomică ar putea fi realizat la Mogoșoaia, unde UMF “Carol Davila” are un alt proiect important, de construție a unui campus universitar.
Universitatea de Medicină și Farmacie din București are deja un centru de inovație și e-Health (CieH), care reprezintă un mecanism atât de sprijinire, dezvoltare și încurajare al inovării și transferului tehnologic, cât și de valorificare și diseminare a rezultatelor acestora în vederea producerii, transmiterii și valorificării cunoașterii.
Totuși, un institut de genomică reprezintă o necesitate pentru România, pentru că cercetătorii din țară depind pentru proiectele lor actuale de centre din străinătate.
Astfel, în ultimii ani, UMF Carol Davila a derulat proiecte în colaborare cu universități și centre de cercetare din alte state, între care două cu parteneri din Islanda.
“Analiza big data s-a făcut în Islanda în cele două proiecte. Ar trebui ca în acest institut să analizăm toate datele, pentru că statistica este foarte importantă. Noi obținem genomul, dar avem nevoie de bioinformaticieni care să înțeleagă unde sunt modificările, pentru că sunt foarte multe modificări genetice”, a explicat prof. Jinga.
Un alt obiectiv important al unui astfel de centru de genomică realizat în România ar fi cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, UMF Carol Davila având deja pregătite proiecte pentru viitor în acest domeniu.
Universitatea vizează și crearea unui hub antreprenorial, în care studenții cu inițiativă să își lanseze și să își promoveze proiectele cu sprijinul instituției de învățământ superior.
“Dacă Laurențiu Popescu, care a descoperit telocitele, ar fi avut un institut de genomică funcțional, cu siguranță s-ar fi auzit mult mai multe despre fostul rector al universității noastre. Aceste telocite pot fi folosite în medicina regenerativă, în tratamentul infarctului, al cancerelor și în alte domenii”, a menționat prof. univ. dr. Viorel Jinga.
“Dacă am avea o bază clară, un institut de genomică, probabil că pe viitor am putea să venim cu descoperiri, nu doar să replicăm rezultate ale studiilor altora, să vedem dacă se verifică și în România”, a adăugat rectorul universității medicale.
Genomica este un domeniu de top la nivel mondial, considerat la frontiera dintre medicină și alte domenii ale cercetării avansate.
Genomica reprezintă studiul întregii informații genetice stocate în ADN și schimbă modul în care este practicată medicina. În prezent, această ramură științifică ne permite să gestionăm și să tratăm boli altădată incurabile și relația cu societatea, în general.
De altfel, genomica se află într-o perioadă de inovație și de invenții fără egal, iar România poate pierde foarte mult în lipsa unui institut specializat în acest domeniu, potrivit specialiștilor.
“Pentru a putea face astfel de analize este nevoie de echipamente, bineînțeles, dar avem nevoie și de specialiști și consumabile. Fiind un domeniu de vârf, niciuna dintre aceste componente nu este ieftină și este necesar să identificăm cât mai curând surse de finanțare pentru acest domeniu”, a afirmat dr. Dragoș Crețoiu, medic primar genetică medicală, în cadrul aceleiași emisuni.
“Este necesară o infrastructură care să aibă următoarele componente interdepedente: infrastructură națională de cercetare-dezvoltare, (…) asigurarea funcției de referință în domeniul genomicii, suport tehnic și metodologic pentru administrația centrală și alte structuri ale statului în reglementarea și controlul domeniului, realizarea de servicii medicale de înaltă performanță, stocarea datelor, împreună cu datele fenotipice, (…) formarea de specialiști în genomică, bioinformatică și alte științe și mai este necesar un program de monetizare a drepturilor de proprietate intelectuală”, a completat medicul.
Acest ultim element este necesar deoarece din astfel de cercetări rezultă descoperiri care trebuie valorificate financiar.
Beneficiile investițiilor în genomică pot fi foarte importante, inclusiv pentru pacienții din România.
“Cunoaștem cu toții pacienți care se plimbă de la spital la spital în încercarea de a avea un diagnostic, fac tot felul de analize costisitoare ca să aibă un diagnostic sau ajung să moară fără a avea un diagnostic. Această știință a genomicii abordează organismul ca un tot unitar, iar orice boală este considerată ca o perturbare a unui sistem normal și nu o disfuncție a unei componente”, a spus dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în aceeași emisiune.
Sursa 360medical.ro